FEMEI și femei…Silvia Urlih

Câte femei pe-acest pământ !

Câte sunt florile-n câmpie,

și-apleacă floarea rușinos

sub raza lunii-n adormire,

culori,

parfumuri,

zâmbet,

farmec,

le sunt…

c-așa le e să fie,

se mlădie pe câmp cu miriști,

sunt ori scaieți,

ori sunt lucire.

Sunt flori ce își revarsă trupul

în cântec fals

fără de cântec,

parfumul lor simți că te-adoarme,

le sorbi vrăjit,

fără să simți,

simți

cum în ceruri te ridică,

ești vraja

din al lor descântec,

nu vezi cum mrejele te cheamă,

te simți mințit

și te tot minți.

Frumoase sunt ca zâna bună,

dar

vraja lor

îți e otravă,

parfumul lor îți este vin,

iar

vinul te îmbată lin,

de ți-este buzunarul plin,

ți se oferă dar

pe tavă,

de ți-este buzunarul gol,

paharul ți-este

doar pelin.

Sunt FEMEI și femei…ai grijă ce alegi

s-ar putea să te îmbeți cu pelinul mințirii.

Silvia Urlih 26.08.2017