Cum aș putea
să redevin copilul care-am fost,
când
anii îmi împodobesc trupul uzat ?
Cum aș putea
să fiu din nou copil,
când
lada cu-amintiri am încuiat-o
și
aud clinchetul cheii
de la lacăt ?
Cum aș putea
să citesc cartea pe care deja am scris-o,
de la final spre începuturi,
cum aș putea
să o rescriu de la încheiere spre introducere,
cum aș putea
să mă nasc acum,
în amurgire și să trăiesc
ca și cum aș alerga spre aceeași naștere ?
Nu aș putea să redevin copil,
nu pot să mă pierd în început,
pentru că
rătăcesc în imposibil.
Dar ,
pe drum m-am reîntâlnit cu ea,
copila ce am fost
ne-am acceptat, ne-am îmbrățișat
și,
am redevenit una.
Încă învăț să mă nasc în fiecare răsărit.
Silvia Urlih 13.08.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu