duminică, 3 august 2014

FII- de Silvia Urlih

Fii un munte ce se-nalță
dintr-un ciob
de piatră spartă..
fii o stâncă şi rezistă,
nu nisipul fără tiv ,
fii un scut în vadul vieții ,
iartă omul
și te iartă ,
fii busola ce conduce ,
nu te da morții
captiv.


Ia în brațe viforul ,
fă-l buchetul tău
de spice,
scutură din vântul aspru sâmburii
dorinţelor,
ploaia strânge-o în căuș..
fii iubire
fii ferice,
fă-te una cu divinul,
fii căminul roadelor.

Fruntea
să nu ți-o apleci..
udă-te la rădăcină,
fă-te viața ta din viață,
fii parte din curcubeu,
pune-ți soarta în spinare,
fă-te galben
de suflină,
fă-te visul tău din vis,
fă-te tu
un Dumnezeu.

Nu îngenunchea ca servul
fă-ți oglinda luminoasă,
ia-te-n brațele-ți vânjoase ,
urcă
treaptă după treaptă,
SIMTE,
vezi,
auzi chemarea ,
făurește-ți casă-n casă,
vremile-s de tine-aduse,
iar răsplata
după faptă.
Silvia Urlih 02.08.2014


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu