Îți
unduiesc izvoare-n trup,
câmpiile-și
deschid
corola,
argintul
visurilor tale te poleiește
în
dorință,
din
tine naște plaja goală,
dar…
cauți
sub nisip corola,
cauți
să-ți mărginești cu trupul sufletul scos
din
neființă.
Insula
neiubirii tale
încerci
să
o sădești cu pomi,
nisipu-l
încălzești cu rouă,
iubirea-nmugurește-n
ram,
cauți
în buzunarul gol,
găsești
în el doar…
doi
atomi,
cu
ei începi răsadul vieții ,
începi
să-l ari,
să-i
pui
balsam.
Nucleul
crește din pământuri,
se
face ram,
pe
ram cresc
frunze,
din
frunze-nmugurești lăstar
și
din
lăstar copac umbros,
copacul
tău trezește-n tine gânduri neclare
și
obtuze…
dar…
de
nu îți ari izvoru-n trup,
rămâi
copacul…
găunos
Silvia Urlih 17.08.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu