Îmi cântă vântul
a liniște,
a cer
și-a împăcare,
pianul
mă adoarme pe clapele-i sihastre,
aud,
visez,
îmi cânt a inserare,
îmi văd oglinda
ochilor
în lacurile-albastre.
Îmi
cântă înserarea
a
viață,
liniște
și
adăstare,
îmi
cântă trandafirii
din
spinii lui tăioși,
în
murmur de cascadă mă-ntorc
către
izvoare,
mă
văd casă-n fereastră
în
zbor
de
albatroși .
Îmi cântă gândul
a ger,
a dor
și a ninsoare,
îmi cântă ploaia
a zbor spre amurgit,
vioara
mă trimite spre tihnă,
senin
și acceptare,
mă văd în suflet
trup
cu suflet întregit.
Silvia Urlih- 10.01.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu