Sfaturi de la o bunică modernistă - Silvia Urlih

Mă tot întreb de la o vreme încoace, cine mai suntem noi, oamenii. Unde am ajuns cu tehnologia asta avangardistă ? De fapt, unde au ajuns copiii noștri?

Avem acum, în zilele noastre, în anii 2019, tot felul de avantaje, avem apă caldă, avem mâncare din belșug, nu mai suntem hrăniți ca-n vechiul regim cu salam cu soia. Ba mai mult, am ajuns să dăm bani grei pe soia și pe alte semințe și cereale. Mulți sunt rovegani sau vegani, renunțând la mâncărurile tradiționale românești.  

Avem bani, avem și unde să-i cheltuim, avem pe ce să-i cheltuim.

Ce nu mai avem ? Nu mai avem timp pentru noi și pentru copiii noștri. Le-ați cumpărat tablete sau telefoane de ultimă generație, iar ei, stau zi lumină la taclale cu cine știe ce prieteni, cunoscuți sau nu, de pe internet.

Copii frumoși ce sunteți, ați ajuns să fiți generația care este mereu pe fugă și căutați un ceva ce nici voi nu știți. Fugiți undeva unde nu știți, căutați ce habar nu aveți că vă poate ajuta să redeveniți voi înșivă.

Ați ajuns să vă transferați viața reală în cea virtuală. Ați ajuns să confundați viața reală cu cea ireală. Habar nu mai aveți să vorbiți sau să scrieți corect gramatical. De când nu v-ați mai auzit glasul ? Vorbiți în gând, râdeți în gând, plângeți în gând, chiar și suferiți în gând. Ați ajuns niște introvertiți și niște taciturni. Să aveți prietenii ? Deja nu mai știți ce e aceea să ai un prieten real, un prieten căruia să i te poți destăinui fără teama de a nu fi înregistrat sau fără teama de a nu fi filmat și apoi postat în vreun site de socielizare. Ați ajuns să vă ascundeți și de umbra voastră.

Voi, cei din generația actuală, mai știți voi ce e aceea să fii fericit și împlinit? Oare știți voi ce e aceea iubire ? Iubirea reală, nu cea virtuală. Mai știți ce e o plimbare prin parc, sau să alergați, în picioarele goale pe iarbă ?

Ați ajuns să credeți că meritați totul, fără să oferiți nimic la schimb. Muriți ca proștii pentru un selfie , pentru niște like-uri.

Unde vă este viața, generație de aur ? Unde vă este sufletul ? Vreți muncă puțină pe bani mulți, pentru că nu ați fost învățați să aveți respect față de munca cinstită.

Aruncați banii pe fereastră, pe fel de fel de nimicuri inutile, aruncați mâncare la ghenă, fără să vă gândiți că sunt mulți cei care suferă de foame.

Vă bateți joc de apă, de gaze, de energia electrică, de hârtie, de peturi, de cadrele didactice, de bani, de munca părinților voștri, și chiar de părinții voștri. Nu știți să prețuiți munca celor care chiar muncesc, nu știți să prețuiți frumosul.

Vă certați și vă este foarte la îndemână să vă jigniți. Vă este foarte ușor să-i bateți și să-i umiliți pe cei mai timizi sau mai slabi decât voi, sau mai bine educați decât voi.

Voi, copiii zilelor noastre, voi ați fost învățați să rostiți cuvintele „MULȚUMESC”, „IARTĂ-MĂ”, „ÎMI PARE RĂU ”??? V-a spus cineva când anume ar trebui să-ți ceri scuze atunci când greșești ? V-a învățat cineva ce e bine să faceți și ce nu e bine? V-a învățat cineva cum să-I respectați pe cei de lângă voi ? Știți voi ce e acela RESPECT ? Știți să spuneți „sărut mâna” mamei sau unei alte doamne?

Măi, copii frumoși ai zilelor noastre, știți ceva ? Eu nu vă cert, nu vă judec și nu vă văd pe voi vinovați. Eu nu pe voi vă critic pentru comportamentul vostru, ci pe părinții voștri. Părinții voștri sunt vinovați. Nu vă dau suficientă atenție, nu vi se dedică afectiv atât cât ați avea voi nevoie. Își cumpără liniștea și timpul cu bani. Vă cumpără.  Nu-și alocă suficient timp pentru voi. Muncesc ca fraierii pentru niște bani care nu le pot și nu vă pot cumpăra fericirea.

Ce să învățați voi de la părinți, când ei înșiși , cum ajung acasă, (cine știe la ce oră) se refugiază în lumea on-line ??

Bunica vă dă un sfat : alegeți ce e mai bun din viața asta. Dacă nu vă place cum se comportă părinții voștri cu voi, poate că vă place cum se comportă părinții unui prieten sau al unui coleg.

Furați de la viață ce-i mai frumos și deveniți oameni reali, nu computere care pot fi manipulate de la un clic distanță.

Bunica nu vă ceartă și nici nu vă judecă, dar, nu-mi place ceea ce văd că se întâmplă cu voi și cu părinții voștri.

Cu tot dragul, bunica Silvia

fragment din cartea „Viața-i viață, trăiește-o !” - Silvia Urlih
26.07.2019