OFTEAZĂ CLIPELE - Silvia Urlih

Ca niște clipe înlănțuite

sunt anii din secunda ce va urma,

valsează,

piedute pe marginea timpului năruit,

dansează difuz pe umbra umbrei,

dansează pe un zid lăturalnic,

precum zborul

unei păsări rătăcite

de stol.

 

Se cerne timpul pe geana depărtării,

ca oaza în deșert sunt nisipurile orei

ce picură din

sărutarea timpului,

petale de păpădie sunt secundele

ce se adună în corola celului.

Oftează clipele,

durerea le doare,

căci,

sunt clipe ce merg cu secundarul pe umăr,

își cară bocceaua de neîmpliniri

și-și adună timpul pierdut

în anii absenți .

Uneori,

clipele sunt precum gândul,

nestatornice,

iar zborul lor stă pe loc.

Silvia Urlih 05.07.2017