Aș vrea
să fiu stropul din rouă
înrămat de pământ
cu pământ,
aș vrea
să fiu picătură de ploaie,
să-mi găsesc norul,
și
mă înnod la un capăt
cu ceara din altar,
aș vrea
să fiu clipa din timp
ce stă la marginea timpului
unit
cu secunda din timpul
ce va să vină.
Aș vrea
să nu mă soarbă pământul
ce-l port în bocceaua
cu păcate,
aș vrea
să mă înghesui în miezul de vis,
să visez că
nu mi-e a vis,
aș vrea să fiu mugur
ce poartă în pântec
venele bradului,
aș vrea să fiu stea,
să mângâi cu palma gâdului
durerile lumii
și
să le pun candelă pe cer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu