CHEIA GÂNDURILOR - Silvia Urlih

Roua gândului

cernută

printre gândurile-n gând,

picură din floarea vremii

și-și încuie-n gând

gândirea,

se ascund

și ies din gând

să își fie pe pământ,

cheia porții ferecate

de cuvânt…

e ia vorbirea.

Ropotul de întrebări,

stropi din vise colorate,

se îmbină în culori,

culori vii

ce vin din gând,

se decolorează-n noi,

se aprind,

vor să ne-arate,

că prin gând

ne suntem vii,

sau purtați de gând

pe vânt.

Se rup picături de gând,

poate-s broderia minții,

se adună-n pumni

gândiri

ce își lacrimă

venirea,

în genunchi se roagă-n gând,

cheamă lacrima

și sfinții,

gânduri vin din mintea trează,

vin să-și afle…

viețuirea.

Ești ceea ce gândești,

ai ceea ce-ți dorești.

Gândul ne poate fi prieten sau dușman.

Silvia Urlih - 27.06.2018