PE-ACEEAȘI ALEE - Silvia Urlih

Când mă privești,

mă-mbracă cerul

cu-albastrul lui imens,

când îmi vorbești,

îmi cântă-n cor pădurea

și-n verde

mă pictează,

când îmi asculți tăcerea,

cuvintele se împletesc

și urcă-n univers,

când îmi privești privirea,

lumina ei te ia în brațe

și dansează.

Când

te gândești la mine,

gândirea ta

îmi mângâie apusul,

când

razele de soare

le-nmănunchezi în azalee,

pare c-ai fi cu mine,

îți simt prezența și

îți aud nespusul,

parcă-am porni îmbrățișați

pe-aceeași

unică alee.

Silvia Urlih 03.06.2018