M-am îmbrăcat
în flori
de primăvară,
căci primăvară
mi-e viața de o vreme,
în păr mi-am pus
narcise,
să-mi fiu narcisă-n seară,
m-am încălțat cu fericirea
să-mi scriu în fericire
noi poeme.
M-am îmbrăcat
în cântecul de nai cântat,
mi-am pus pe mine
ia
să mă-nfrunzească
vara-n primăvară,
în cântec de vioară
cerul
m-a descântat
și mi-am croit spre viață,
altă scară.
M-am îmbrăcat în doina
ce buciumul o cântă,
m-am dezbrăcat de toamnă,
stau dezgolită-n drum,
nu am nimic,
nu am averi,
am doar lumina sfântă,
lumina îmi sunt eu,
restul,
ce-a fost până acum,
e fum.
Silvia Urlih 01.06.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu