Poate
că vei afla ,
sau nu vei
ști vreodată,
că voalul ce
ți-am dat
a fost
sufletul
meu,
poate
că ai simțit
că-n cuta lui uzată,
era zâmbetu-mi
trist
gonit de
alizeu.
Poate
că ai uitat
sau nu vrei
să mai știi,
că tu mi-ai
dat sărutul
prin
care-am
renăscut,
poate vei
reveni cu ploile târzii,
să-mi scalzi
în ploaia
verii
prezentul
din trecut.
Poate
că azi e
mâine,
poate
că ieri e
azi,
poate orbiți
de viață
ne-am
rătăcit
de noi,
poate că n-ai
văzut limanul
dintre brazi,
dar
sigur drumul
nostru
nu va mai fi
în doi.
Silvia Urlih 24.06.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu