STRIG LUMII - Silvia Urlih

Spun lumii să tacă…

nu mă aud

și trebuie

să strig…

nu-mi pot citi

în liniște prefața…

în zumzetul ei

mi-este frig,

nu-mi simt tumultul,

nici răsăritul,

nici viața.

Strig lumii să tacă,

să râdă,

să trăiască,

masca de plâns s-o arunce-n deșert…

părinții

și frații

și neamul

să-i iubească,

să fie întreg…

nici jumătate,

nici sfert.

Strig lumii să tacă, s-audă iubirea,

în brațele ei să-și afle sfârșitul,

eu vreau bucuria, vreau regăsirea,

în liniște să-mi aud spoveditul.

Silvia Urlih - 09.07.2014