vineri, 20 noiembrie 2020

ÎMI VOI PRIVI IAR PRIVIREA ÎN OCHI - Silvia Urlih


Am întors spatele oglinzii,

pentru că

nu mai vreau să văd ce văd.

Vâd chipul unei femei

care nu mai vrea să-și ascundă zâmbetul

în spatele măștii,

care vrea să nu-și mai inspire expirația.

Nu mai vreau să văd un chip

care suferă

pentru durerea omenirii,

nu mai vreau ca,

atunci când ies din casă

să-mi șterg rujul.

Nu mai vreau

să văd o femeie tristă

căreia îi plâng ochii fără a plânge.

Nu mai vreau

să văd o femeie care

nu mai știe ce vrea

de la urgisita asta de viață.

Nu mai vreau

să văd o femeie care-și vrea viața înapoi.

 

Vreau să văd iar femeia veselă

 cu planuri de viitor,

fără tristețe în ochi,

și fără să-i mai plângă ochii fără să plângă.

Trăiesc cu speranța

că va trece și pandemia asta

și că-mi voi privi iar privirea în ochi.

Silvia Urlih - 20.11.2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu