A trăi-trăire-51- Silvia Urlih

Da, suntem forțați să fim departe de oamenii dragi, dar suntem mult mai  aproape de noi înșine.

În perioada pe care o traversăm, trebuie să fim uniți mai mult ca niciodată, trebuie să păstrăm legătura cu cei dragi nouă, trebuie să conversăm cât mai mult la telefon sau pe orice cale de comunicare. Avem nevoie să ne știm aproape unii de ceilalți. Avem nevoie să nu ne simțim singuri și părăsiți. Avem nevoie să nu simțim că suntem izolațe de lume și, de ce nu, de noi înșine.

Trebuia să stăm acasă pentru binele nostru și al celor din jur. Știu, nu este plăcut și de multe ori singurătatea adduce anxietatea și depresia. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem și să învățăm că suntem mai puternici decât emoțiile noastre negative.

Românii de dincolo de granițile țării, care până mai ieri huleau această țărișoară, revin cu sutele de mii acasă. E dreptul lor, normal, însă, ei nu vor să respecte regulile impuse de către guvernul acestei țări. Noi ne izolăm, pentru a ne feri de ei, ei cei care vin din țări infectate. Noi ne izolăm, iar ei se plimbă liber prin toate locurile care ne pot infecta. E problema lor dacă numărul identificării infectărilor și al deceselor se mărește. Noi, trăitorii acestui pământ sfânt care am decis să nu-l părăsim, TREBUIE SĂ NE FERIM DE EI. Așa cum am rezistat tuturor crizelor din această țară, vom merzista și acum.

Îmi pun (ipotetic) întrebarea firească, pe care milioane de oameni și-o pun : De ce să mă feresc eu de ei și nu ei să fie cei care să se autoizoleze, să se trateze ?
Cu toate astea, hai să vedem doar partea plină a paharului.

Sfatul meu este să folosim izolarea pentru a învăța cât mai multe despre noi înșine, inclusiv cum să gestionăm aceste momente dificile.

Conform zicerii „NIMIC NU VINE ÎNTÂMPLĂTOR”, hai să vedem de ce noi cei care am ales să nu ne părăsim țara, trebuie să ne sacrificăm, de ce tot noi trebuie să mai învățăm o lecție, lecția RĂBDĂRII și a IERTĂRII.

Acum este momentul perfect pentru ca tu să preiei controlul asupra propriilor trăiri deoarece, în această perioadă delicată, cu cât ești mai izolat de lume, cu atât adevăratele tale sentimente vor ieși mai mult la suprafață.

Trebuie să facem față temerilor, panicilor și anxietăților care ne încearcă, să le acceptăm și să le depășim. Dacă nu facem asta, tot ceea ce înseamnă disciplina noastră interioară, va fi zero.

Cred că lucrul de care ne este frică de fapt în izolare, este propria noastră persoană. Sentimentul că suntem singuri și nu ne simțim compleți, ne apasă și ne debusolează.

Ia-ți în stăpânire gândurile și în acest fel, vei ști să-ți stăpânești mai eficient trăirile sau gândurile negative.

Dezvoltă-ți așa cum doar tu știi, abilitatea care să te ajute să-ți dezvolți și să-ți întărești puterea interioară.
Ai grijă de sănătatea ta fizică și psihică!

IUBEȘTE tot ceea ce înseamnă lume, IARTĂ, împacăte cu trecutul tăi și UITĂ tot ceea ce te-a rănit ! Uitarea e cel mai bun medicament care te ajută să mergi mai departe.

VIATA MERGE MAI DEPARTE ! Deschide ușa unei alte zile !

***

Fragment din cartea „ Printre infinituri” - Silvia Urlih