MĂȘTI FĂRĂ DE NOI - Silvia Urlih

Primăvara îmi bate-n fereastră,

mă cheamă savoarea să-i simt,

eu îi răspund că sunt floare în glastră

și nu mai am voie să calc pe pământ.

Primăvara în șoaptă îmi spune,

că nu are timp și că va pleca,

îmi spune că-n zori va apune

și că vara peste ea va călca.

Primăvara mă trage de mână

și-mi spune că  dor i-e de mine,

îi spun: așteaptă o săptămână

zidul, încă în casă mă ține.

Fără voia noastră am ratat primăvara lui 2020.

Sper să nu ratăm și vara și toamna și iarna lui 2020.

Sper să nu privim tot anul 2020 de la fereastră,

sau acoperiți de măști protectoare.

Silvia Urlih 26.04.2020