ȘI DACĂ NU M-AȘ FI NĂSCUT ?! - Silvia Urlih

Dacă m-aș fi născut un râu,

sigur mi-aș fi fost izvor,

dacă m-aș fi născut copac,

sigur mi-aș fi fost un ram,

dacă m-aș fi născut al om,

n-aș fi fost îmbrățișată de dor,

dacă m-aș fi născut o poartă,

n-aș mai fi bătut în ea

să aflu cine-mi eram.

 

Dacă m-aș fi născut ocean,

poate că valul mi-ar fi fost pastel,

dacă m-aș fi născut un munte,

cu dalta-n stâncă m-aș sculpta,

dacă m-aș fi născut băiat,

poate că viața mi-ar fi fost altfel,

dacă m-aș fi născut un înger,

cu aripa

pe toți i-aș alina.

  

Dar, m-am născut o biată fată,

care a înțeles că viața-i viață,

o viață care–a zburat

precum  o zbatere de pleoapă.

M-am născut copilul

care o viață a alergat spre dinimeață

și care-a înțeles

că nimeni

și nimic nu o îngroapă.

 

Și dacă nu m-aș fi născut în viața asta,

poate că m-aș naște în altă eră…

Am fost, sunt

și curând voi deveni poveste.

Silvia Urlih - 09.01.2021