De s-ar putea,
cu aripi de speranță,
să șterg din soartă
norii trecători,
să scriu cu tine altă viață
să schimb ce-a fost,
cu anii viitori.
De s-ar putea ,
cu fluturii în joc,
să zbor deasupra ploilor tăcute,
să îi spun timpului
să stea pe loc,
soarta s-o schimb
pe negândite.
De s-ar putea,
să fac un pas spre nemurire,
să uit de mine și de nori,
poate aș aduna în doi
a ta privire
și timpul meu ,
l-aș cumpăra cu flori.
În mâna ta
aș vrea să fiu,
un strop
din soarta ce mi-a fost aleasă,
aș vrea să uit
de-al meu pustiu,
cu mine prin iubire ,
să mă întorc…”acasă”
Silvia Urlih 30.08.2012