Număr nisipul
și
ritmul din horă ,
las clipa s-alerge prin vremi obosite,
număr amurgul
ce-ajunge în oră,
cu frunzele-i reci de teamă
vopsite.
Număr zvâcnirea
din
inima humei,
pământul oftează sub gerul lui dulce,
cu sânge
se spală-n plăcerile lumii,
omul
pierdut sub cumpeni de cruce.
Număr priviri
ascunse de–o mască,
opace-mi zâmbesc cu zâmbetul
hâd,
perfide și rele mă vor a lor iască,
în lumea lor neagră ,
în negrul lor
gând.
Număr
a timpului mers
peste vreme,
aștept răsăritul amurgului
meu,
la Poarta divină
aș vrea mai devreme…
primește-mă Doamne, fi-mi iar Dumnezeu !
Silvia Urlih 05.08.2012
,Primeste-ma doamne in sufletul tau .Dar dai timpului vreme sa pot sa mai sper. Sa pot crede iara vremelnice vremi .Sa intru-n palatul ceresc si etern . Cu gindul si fapta la tine ma chemi. Ma rog ca mereu in gindul ce-l am ,sa port bunatatea pacatului meu .
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru comentariu
Ștergere