Mă pierd
în
noaptea nebunelor iele,
șoapte
se-ascund
în
perdeaua de nori,
mă prind
în dansul
tăcutelor stele
cântecul
nopții
îmi dă
fiori.
O parte
din mine
ar vrea
să rămână,
cealaltă
parte
îmi spune
să plec,
soarele
și luna
își
împletesc cunună
sub
cortina durerii
când
m-aplec.
Lacrimi
de gheață
obrazul
mi-l spală,
tristețea
m-apasă ,
aerul
mi-l ia…
o parte
din mine
de suflet
e goală
cealaltă
parte
vrea cu
mine să stea.
Spre zări
neștiute
aș vrea
ca să zbor,
să uit de
durere,
să uit de
chin,
să mă
pierd
în al
uitării izvor
la icoana-ndurării
să mă-nchin.
Sunt două
jumătăți
ce în
mine se zbat,
se luptă
cu mine,
în șoaptă
mă roagă….
una să
stau,
să îi fiu
aliat
cealaltă
,
lumină din
cer să culeagă.
Silvia Bya Urlih 27.08.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu