Zidește-mă
în infinitul tău fierbinte,
iubirea ta
în ploi de flori curgă pe mine,
zidește-mă
în frunze desfrunzite,
din înghețata stâncă
scoate-mă
în mâine.
Zidește-mi sufletul,
îmbracă-mi-l cu stele,
atinge-mă
cu gându-ți fremătând
de dor,
du-mă pe ninse piscuri
și uită-mă în ele,
sădește-n mine
sămânța fericirii
din izvor.
Zidește-mă
în negăsite diamante ,
îmbracă-mi trupul
cu dezmierdări
fierbinți,
trezește-n mine zăpezile-adormite
și fă-le să rodească
cu albul nunții
dintre munți.
Silvia Urlih 01.08.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu