NU TE-AM CREZUT - Silvia Urlih

 

Iartă-mă că te iubesc,

n-am crezut că-mi poți fi soare,

noaptea s-a lăsat în mine

și a plâns ca un copil,

ziua mi-a șoptit în șoaptă :

nu uita,

uitarea doare,

dar tristețea-ți va pleca,

ușurel,

tiptil,

tiptil.

 

Mă iubești

ca valul alb

care își iubește marea,

ca o floare te iubesc,

ce-și așteaptă apa vie,

tu-mi dai soarele și luna,

însă,

teamă mi-e că floarea,

se usucă-n rădăcină

și-apoi vrea

să nu-și mai fie.

 

Iartă-mă că te iubesc

și te vreau

în viața mea,

iartă-mă că nu ți-am spus

și-n tăcere

am zăcut,

am tăcut poate de teama

că-mi vei fi în viață nea,

nu ți-am spus că te iubesc,

tu-mi tot spui…

nu te-am crezut.

Silvia Urlih 24.12.2020