POATE C-AȘ VREA - Silvia Urlih

 

Aș da un ban,

poate c-aș da averea ce o am

dac-aș putea

să îmi răscumpăr

tinerețea,

dac-aș putea

să mă întorc la anii ce-i aveam,

atunci când nu știam

ce-nseamnă bătrânețea.

 

Mi-aș da

și muntele pe care l-am urcat,

mi-aș da și macii

care m-au învățat

că viața-i doar o clipă,

mi-aș da câmpia

cu grâul ce-a uscat,

mi-aș da o pană

din ceea ce mi-a fost aripă.

 

Dar, nu aș da nimic,

căci viața mi-a fost viață,

nu aș schimba nimic

din ceea ce-am făcut,

am și zburat,

am și căzut,

am înnotat în ceață,

dar n-aș schimba nimic

din ceea ce-am trăit.

 

Poate că gândul

mă îndeamnă

să fiu ce nu mi-am fost,

poate c-aș vrea să fiu

fără de bătrânețe,

poate c-aș vrea ,

dar vrerea n-are rost,

viața mă duce-n grabă

spre altă tinerețe.

 

Mi-aș da averea ce o am ??

Averea mea îmi sunt copiii

și cărțile pe care le-am  scris.

Să-mi dau la schimb urmașii ??

Nici pe departe.

Nu mi-aș sacrifica averea

și nici filele scrise

nu le-aș pune pe foc

pentru a-mi retrăi copilăria și tinereța.

Mulțumesc Doamne pentru ceea ce mi-ai dat,

pentru ce-mi dai

și pentru ce-mi vei da.

Silvia Urlih 17.12.2020