Vezi ?
Tu vezi iubite podul de sub noi ?
simți podul
ce s-a scris între mine și tine ?
S-a desenat pe ceață, soare , pământ și ploi.
Ce spui ?
Firul iubirii noastre îl va ține ?
Plutim într-o inimă
spre zarea aprinsă,
simt dragostea
ce mă ține
sub talpa din gând…
suntem frunză
din umbra vechimii desprinsă,
suntem iubire,
speranță,
suntem pleoape arzând.
Suntem umbre
pictate pe umbre-nvechite,
pășim dezgoliți
pe pod
peste spini și noroi…
Pășește–n tăcere,
ai grijă iubite,
căci podul născut astăzi,
este visul din noi.
Silvia Urlih 11.04.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu