Este tăcerea mea,
e ascultare,
e zâmbetul interior,
este durere,
e trecere,
este încețoșare
e adormire și cuvânt
e lacrima din gândul unui gând,
este un val, este o clipă,
e plâns nostalgic ,
e avânt,
e suferință,
e aripă,
e dimineață,
este toamnă,
e anotimpul ce pe toți ne cheamă.
Timpul e ieri, e azi, e-n mine
e-n nopțile de dor
și de suspine,
timpul e infinit
și depărtare,
timpul sunt eu
ce mai trăiesc
chiar
de mă doare.
Silvia Urlih 30.10.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu