Când
anii îmi erau puțini la număr,
îmi doream să fiu un înger......
îmi doream să am aripi,
să pot zbura,
să văd lumea,
să văd TOT …
îmi doream să fiu acolo,
unde nu
ajungi decât cu gândul,
să pășesc
pe nori….
îmi doream să prind o rază,
să mă
învălui cu ea,
să-mi fac cunună,….
îmi doream să am
o rochiță din curcubeu,
şi pantofiori din stele.
Acum am rochițe din curcubeu
şi pantofiori din stele,
am norii sub aripi,
mă joc cu raza de soare...
acum îmi simt sufletul.
Am învățat
să-L
primesc pe Dumnezeu
în
sufletul meu.
Când eram
mică,
îmi doream
să fiu …
un OM,
omul lui
Dumnezeu.
Silvia Bya Urlih - 30.10.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu