IA-ȚI CRUCEA ÎN BRAȚE !- Silvia Urlih

Mintea-mi spune să mă culc,

să rămân

înmarmorată ,

sufletul

îmi bate-n suflet

trează să rămân,

mintea-mi spune că ajunge …

calea că-i bătută toată,

sufletul

strigă la suflet

sufletu-mi

să-l mân.

Minte, suflet,

suflet, minte,

lupta-n mine se pornește,

liniștea ce mi-o doresc

parcă

fuge iară ,

plânge, râde,

râde, plânge,

trupu-mi zvârcolește,

floarea vieții

iar îmi spune să fiu

primăvară.

Mintea-mi spune că ajunge,

timpul meu

c-a asfințit,

sufletul

refuză ora ,

clipa marmorată,

vremea

strigă către mine :

„ n-ai timp de murit !

ia-ți în brațe crucea iară,

n-o uita…

uitată ”

Silvia Urlih 07.09.2014