IARTĂ-ȚI SUFLETUL- Silvia Urlih

Omule ce stai pe clipă

și-ai uitat flacăra

stinsă,

caută în tivul vieții,

caută în buzunar ,

nu lăsa uitată-n timp

vremea ta încă

neninsă,

pune mâna pe clepsidră

și fă-o amnar !

Stai de veghe-n lumânare,

lângă sufletu-ți

pustiu,

sau…

apasă pe clapetă,

aprinde lumina,

nu-ți mai spune :

„ nu-i de mine… acum e târziu”,

lasă-ți sufletul să zburde,

udă-i rădăcina !

Ține-ți sufletul în palme,

rupe-i lațul

ce îl strânge,

și dezleagă nod cu nod

noduri

strâns legate,

pune-i ochi

și fă-l lumină,

toarnă-i os și sânge,

iartă-ți sufletul ce-a strâns

tristeți

înrămate. 06.09.2014

Silvia Urlih