DACĂ NU EU… CINE ?! - Silvia Urlih

Din sufletu-mi respiră fluvii

de cuvinte,

din inima-mi vioaie

cresc florile

în salbe,

din asfințitul toamnei

se-mbracă-n rugăminte,

rugi

ce-am adunat de veacuri

în silabe.

Din sufletu-mi flămând de nevorbite

spuse,

mi s-au desțelenit vocale

și consoane,

le-adun din netrăire,

le fac

cât mai supuse,

și mi le pun pe suflet,

le încrustez

icoane.

Strâng vorbele-n mănunchi,

mănunchiul

îl fac vis,

cu visul mă-nfășor

să pot zbura

cu mine,

scriu fără încetare,

scriu ce mai am de zis,

scriu ce n-am spus odată,

căci,

dacă nu eu… cine ?!

Silvia Urlih 06.10.2014