O LUME CU DOAR UN SINGUR OM - Silvia Urlih

În mine și-a găsit sălaș o altă lume…

nouă...
o lume albă,

pură ,

castă !...

e lumea mea de vis…

dar

cum să fac s-o vezi și tu,

cum să vă spun și vouă

că

nu oricărui om accesul

i-e permis ?!

Adun și scad,

mă joc cu două cifre

fără număr,

le înmulțesc și le împart,

vreau

să descopăr…

 omul.

întind un braț,

însă descopăr

că nu mai am

un umăr,

umărul meu e creangă,

este lăstarul solidar

cu pomul.

Adun și scad,

împart și înmulțesc …

doar

două umere,

umărul drept mi-e ram

cu flori

sădite-n glastră,

umărul stâng e creangă

tăiată-n două …

numere,

pe care le-am cules

din lumea mea

sihastră.

Din linii paralele

încerc să înfirip

un cerc de lume.

le împletesc,

le-nnod,

iar rezultatul e …

un pom.

descopăr oameni,

oameni fără crengi

și fără nume,

căci lumea mea,

este o lume

cu doar

un singur om.

Silvia Urlih - 13 octombrie 2014