Aș vrea
din cer
aripi să-mi fac,
pădurea să îmi fie cale,
nici munți,
nici grote,
nici stânci
să nu îmi stea zăplaz,
doi reni să am sub tălpi,
în pumni
două cristale,
luna să mă conducă
din noapte
spre amiaz.
Aș vrea,
cu steaua ce mi-ai dat
să fim surori,
să mă agăț de raza ei
ivirea
să mi-o dea,
cu zânele aș vrea să mă rotesc
în hori,
să fim la geamul tău
stele
și-o peruzea.
Aș vrea,
din soare să îmi fac buchet
de flori,
din fluvii
să-mi gătesc rochie albă,
să-ți bat în geam,
privirea ta să mă prefacă-n zori,
aș vrea să-ți fiu,
aș vrea să-mi fiu ,
aș vrea
să ne fim salbă.
Silvia Urlih 16.10.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu