O candelă,
doar o candelă a sufletului,
suflet înlemnit
în flacăra ce arde,
încă mai arde
cu plâlpâiri leneșe.
Curg lin prin mine,
ard,
flacără de gheață,
prizonieră a inimii cu doruri
și dorinți.
Aprind
din când în când
focul
ce stă să se stingă.
Încă mai țin vie
flacăra vieții,
o viață care
a ars
până la epuizare
Am obositsă fiu flacără ?
Am obosit să ard
pentru a aduce lumina
din mine,
în mine,
spre tine,
lume ?
Ard, încă mai ard…
Silvia Urlih 28.11.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu