Mi-am făcut casă
în colțul unei pâini,
în măduva ei am sădit un bob de
grâu,
l-am udat,
l-am secerat,
și am frământat o altă pâine,
în miezul ei
am însămânțat o casă,
casa mea
și a lui.
Mi-am făcut casă,
în miezul unui pom,
printre ramuri se aude o baladă,
balada mea
și a lui,
pământurile noastre
cresc o singură rădăcină.
Mi-am făcut casă
în miezul lumii,
lumea mă strânge,
iar spinii mă înțeapă
a durere
și a chin
și a îngenunchere.
Mi-am făcut casă
la marginea unui poem,
versul îmi cântă a dorință,
dorința mai simte încă
sângele ce se scurge
din cuiul iubirii
divine.
Mi-am făcut casă în miezul lumii pentru El, eu și fiul meu.
Silvia Urlih 15.11.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu