MĂ DOR TĂCERILE - Silvia Urlih

Mă dor tăcerile

și uitările

tale,

mă dor nespusele mele,

mă dor vorbele

pe care le-aș pune în cântec,

dar nu am cui,

mă dor pleoapele

care plâng

și liniștea

care îmi urlă în urechi,

mă doare absența,

mă doare tăcerea,

mă doare dorul,

mă doare cărarea

pe care pașii noștri

a mângâiat-o,

mă doare…

mi-aș trimite durerea în exil,

aș scoate gratiile de la fereastra sufletului,

dar,

cum mă voi mai apăra de gând ?

Uneori tăcerea doare

alteori alegi să taci, pentru a nu mai simți durere.

Silvia Urlih 21.11.2017