Am fost
un fulg
din
aripă de înger,
în
zborul meu print timp și spațiu,
am
strâns în vene
lacrimi
și
zâmbete
și
soare,
am
strâns
și zile
și nopți
și nori
și cer albastru,
am coborât
în hăuri,
dar am
ajuns pe steaua călătoare.
De
ieri,
sunt
pasăre
cu
aripi larg deschise,
sunt
una cu îngerul ce m-a-nfiat
să-mi
fie bine,
îmi e
și mamă
și tată
și
frate
și cheile
promise,
îmi
este zborul,
îmi
este briza
care mă
plimbă pe coline.
Vreau să
vezi cerul
pe care-l
pot desena,
vreau să
vezi
pasărea
ce-mi sunt,
vreau să
vezi timpul
ce ne rămâne
în urmă,
vreau să
vezi
cum știu
să mor
și să renasc
în zbor,
vreau
să vezi
aripile pe care îngerul mi le-a dat.
Silvia Urlih 26.11.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu