Mă dor grădinile cu flori,
mă doare
trandafirul din cărare
ce îmi transmite-n trup
durerea spinului
ce sângerează
a uitare
Mă dor grădinile ce mor,
mă doare
trandafirul care moare
și-şi pierde,
în tăcere,
petala dorului ce doare
a uitare.
Mă dor grădinile în agonie,
mă doare
trandafirul care
își sechestrează-ntre petale,
parfumul
care doare
a uitare.
Mă dor grădinile înlăcrimate,
mă doare
spinu-nfipt în floare,
plâng grădinile cu flori,
moartea trandafirului
ce moare,
în picioare,
a uitare.
Cu fiecare uitare, mai moare în înlăcrimare, o petală dintr-o
floare.
Silvia Urlih 01.11.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu