Toamnă târzie
mi se plimbă
prin vene,
plouă cu frunze,
plouă cu cenușiul
cerului,
plouă cu cântec de picuri,
plouă cu toamnă.
Parcă niciodată
nu am mai simțit atâta
toamnă amară
în mine,
parcă niciodată
nu mi-a părut atât de
tristă,
parcă niciodată
nu m-a durut goliciunea
pomilor,
cum mă doare acum.
Amar de toamnă târzie
îmi picură în sânge.
Plouă cu miros de păsări
călătoare,
plouă cu tăceri.
Te-aș lua în brațe să-ți
alin toamna, toamnă a mea.
Silvia Urlih 18.11.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu