ALUATUL DRAGOSTEI - Silvia Urlih

Sunt aluatul dragostei,

dospit în pântec,

ca-n altar,
sunt aluatul dragostei,

dospit cu lacrima dorinţei,

înmuguresc din strop de soare,

mi-e dulce,

dar îmi e amar,

pe creanga vieții prinsă-n tine,

sunt frunza verde

a credinței.

Sub poala albă a iubirii

tivesc iubirea-n curcubeu,

pictez

cu notele nescrise

un portativ nedecorat,

mai rup o filă din trecut

și o arunc

ca pe-un deșeu,

aștept să fim ploaie de flori

să răsărim

în câmp arat.

Silvia Urlih 19.03.2018