LĂSAȚI-MĂ SĂ FIU COPIL ! - Silvia Urlih

Nu-mi frângeți aripile

de copil al vieții,

nu mă răniți

cu ploi

și crengi uscate,

nu mă ascundeți

în poala neagră-a ceții,

nu-mi frângeți zâmbetul

cu spice

secerate.

Nu mă uitați

în buzunarul cu fermoar,

nu îmi striviți

sub un bocanc

urcarea,

lăsați-mă să zbor,

căci

zborul îmi e dar,

lăsați-mi sufletul

să-și afle dezghețarea.

Nu îmi ucideți visul

cu pietre

și noroi,

nu mă ascundeți

printre copaci uscați,

lăsați-mi liber drumul,

nu vă mai dați eroi,

lăsați-mi libertatea

și

nu mă exilați.

Lăsați-mă să fiu copil,

copil cu vise

și speranțe,

lăsați-mă să pot urca

spre culmile ce le visez,

nu-mi puneți piedici cu vopsele

fără culoare și nuanțe,

vreau să plutesc prin marea vieții,

pe valul ei

să navighez.

Silvia Urlih 02.03.2018