Dacă vrei cu-adevărat, poți ! - Silvia Urlih

Dacă vrei cu-adevărat, poți ! Eu am vrut, eu mi-am dorit și, după ani în care am luptat cu mine însămi pentru a-mi depăși limitele, m-am vindecat. M-am vindecat de o boală ereditară, incurabilă : Distrofie musculară progresivă, facio scapulo peronieră.

Probabil că mulți vă întrebați, de ce mă tot dau exemplu, de ce umplu netul cu pozele astea, motivaționale. Nu-mi doresc publicitate, nu sunt „bolnavă” iremediabil de net, nu sunt dependentă de like-uri. O fac pentru cei care sunt bolnavi și în deznădejde. Mă dau exemplu, pentru a fi un exemplu de urmat.

Cum m-am vindecat? Prima și cea mai importantă motivație: copilul meu. Nu-mi mai doream ca fiul meu să trăiască lângă o mamă care nu putea să ducă lingura la gură, care nu putea să meargă, care avea nevoie de ajutor pentru orice nimicuri.

„Credința ta te-a vindecat” ! Da, eu m-am vindecat (fără să știu că fac asta) prin sacroterapie, prin credința în Dumnezeul din mine. M-am rugat zi și noapte, mi-am imaginat cum își revin mușchii la forma lor inițială. M-am visat și m-am văzut puternică, m-am văzut mâncând iar ca un om normal, m-am văzut mergând și chiar alergând. 

Dorința mea a fost atât de puternică, încât am reușit. Am reușit până acolo încât, Iisus să-mi fie prieten. Ne „întâlneam” zilnic și povesteam vrute și nevrute, dar, cel mai important,îi spuneam că-mi doresc, adică, îi spuneam că-mi doresc „să-mi crească mușchii la loc”, îmi doream să-mi redevin femeia care am fost. Spre finalul conversației noastre, punea mâinile pe creștetul capului meu. În acel moment, deși doar îmi imaginam că-s la povești cu El, simțeam furnicături în tot trupul, simțeam cum mușchii se revigorează.

După multe discuții, am reușit să-mi ridic mâinile, am reușit să pot ține în mâini și furculița și cuțitul, am reînvățat să-mi țin echilibrul, apoi să pot face pași de una singură. Am redevenit, după ani de luptă cu neputințele mele, să redevin ceea ce am fost. Ba mai mult, m-am „trezit” mult mai înțeleaptă. Deja vedeam viața cu alți „ochi”.Vedeam viața (și încă o văd) prin prisma divinității.

Atunci, acum 25 de ani, nu știam ce fac, dar, în inconștiența, naivitatea, prostia, curajul și dorința mea, am reușit să mă vindec.

Să nu vă imaginați că m-am culcat paralizată și m-am trezit dimineața mergând. Au durat ceva ani.

După mai mulți ani, am auzit și eu că sunt fel de fel de metode de meditații, rugăciuni și…. altele.

Ca și concluzie ?  Cea mai bună metodă prin care te poți vindeca de orice boală, este rugăciunea. Eu nu am citit psalmi sau alte rugăciuni. Doar am povestit, cu vorbele mele, cu Iisus și cu Dumnezeul meu. Dar, indiferent ce „metodă” de vindecare ai alege, bucură-te de rezultate.

fragment din cartea „Gânduri pribege” - Silvia Urlih
24.06.2019