Înainte de a spune ceva, gândește puțin. Cuvintele te pot pune
într-o lumină proastă în fața celorlalți, ba mai mult, pot răni al naibii de
rău. Scuzele ulterioare, pot fi apă de ploaie.
De multe ori m-am întrebat, de ce oamenii nu-și pot pune frâu
liber pornirilor și scot pe gură tot felul de vorbe după care regretă.
Cred că am aflat, într-o oarecare măsură de ce o fac.
Uneori, oamenii trec prin perioade dificile și au impresia că
toată lumea știe prin ce trec ei. Uneori, nu știu să-și înfrângă frustrările și
atunci se „răzbună” pe primul venit.
Uneori, au un moment de rătăcire, și atunci, nu-și mai pot
controla cuvintele.
Uneori, se întâmplă ca cineva să-i abordeze, imediat după o
ceartă și, se „răzbună” pe cine-l abordează.
Uneori, te „descarci” pe cine nu merită, pentru că, atunci când
ar fi trebuit să o faci cu cine chiar merită, nu ai făcut-o.
Cu ce nu sunt de accord ? Nu sunt de accord cu persoanele care
frecvent rănesc, pentru că așa le este felul, cu sau fără motiv, pe cei de
lângă ei. O fac, pentru că așa le este caracterul.
Și iar mă întreb, o fi chiar așa de greu să înveți să-ți ții
gura, să înveți căvorba rănește și că apoi, indifferent câte scuze ți-ai cere
va fi în zadar ?
Dacă arunci un pahar pe gresie și se spargi, îl mai poți lipi ?
Poate că da, dar se vor vedea lipiturile. Dacă rupi o ață, apoi o legi din nou,
nu cumva se vor vedea nodurile ? Se vor vedea și se vor simți.
A ști să asculți, a ști să nu te „răzbuni” pe cine nu merită, a
știi să-ți ții gura, a ști să-ți reprimi resentimentele, a ști să-ți controlezi
emoțiile și furiile, este o artă care se învață în timp. Știi tu : „tăcerea e
de aur”. Nu-ți goli frustrările pe cine nu merită, că s-ar putea ca apoi să te
doară. Și, dacă te doare, e cam degeaba… cuvântul rănește și doare mai ceva
decât o palmă.
Ai grijă ce scoți pe gură, că s-ar putea , la un moment dat, să
constați cât de singur ești. Te vor părăsi toți prietenii… pentru ce ? Pentru
că tu nu știi să treci prin filtrul gândului, înainte de a scoate pe gură
cuvinte care nu-și au locul ?
Atât pot spune, indiferent prin ce situații ai trece, ai grijă ce
scoți pe gură. Dacă eu pot, poți și tu. Mai bine taci decât să spui ceva ce ar putea
răni, sau ar declanșa valuri de alte vorbe care să-l alimenteze pe interlocuor.
Spune în gând rugăciunea inimii și te vei înțelepți într-o secundă. Nu răspunde
cu rău la rău. „Tăcerea e de aur”, iar indiferența doare al naibii de tare.
fragment din cartea „Gânduri pribege” - SilviaUrlih
Însă, dacă știi că ai greșit, nu ataca cu vorbe care nu-și au
rostul. Nu vei face altceva decât să te mânjești cu noroi. Vor urma regrete ?
Îți vei cere scuze ? Vor fi degeaba.vorbele odată ce le-ai spus, sunt spuse.
E-atât de greu să spui: ” Îmi pare rău, am grești, mă voi strădui să nu mai
fac” . Aceste cuvinte te vor scoate din rahat, chiar dacă ai greșit.
Știi tu :
greșeala recunoscută, e pe jumătate iertată.
02.06.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu