Relația dintre soacră și noră, amară sau dulce ?- Silvia Urlih

O zicere din bătrâni spune că, „soacra-i poamă acră”. Eu cred că nu e valabil în sută la sută dintre cazuri. Cred că această zicere este valabilă doar atunci când soacra „își bagă nasul” în relația fiului ei și încearcă din răsputeri să le dirijeze viața.

Din nefericire, sunt multe mame care nu știu când să iasă din viața băiatului ei. Nu știu când e momentul să „taie cordonul ombilical”. Îi cred, chiar și la 40 de ani, copii neajutorați, copii care nu știu să-și dirijeze viața.

V-ați întrebat vreodată, de ce acești băieți-bărbați încă nu știu să fie BĂRBAȚI ? Vă spun eu. Pentru că prea i-ați cocoloșit, dregele mele, pentru că nu i-ați lăsat să-și scoată în evidență puterea și capacitatea de a fi cap de familie. Mereu l-ați văzut copil, mereu veți vedea în partenera fiului vostru o persoană care nu este capabilă să-i ofere ceea ce voi i-ați oferit copiluțului drag.

Am fost și noră, sunt și soacră, deci, ceea ce am trăit eu în relația cu soacra mea, nu vreau să aplic și în relația cu nora mea. Soacra mea chiar a fost o poamă acră. De ce să fiu și eu amarul relației dintre fiul meu și soția sa ????

Am citit zilele trecute, o scrisoare de la o viitoare soacră, către o viitoare noră. Așa mi-a venit idea să-ți scriu și eu o scrisoare, draga mea fiică. Spun fiică, pentru că, de când ai intrat în familia mea, te-am considerat ca pe o fiică. Eu ți-am spus fiică, tu nu ai putut să-mi spui niciodată „mamă”, iar eu te-am înțeles. Te-am înțeles, pentru că nici eu nu m-am putut adresa soacrei mele cu „mamă”. Încă de la început, am convenit să-mi spui pe nume. Din punctul meu de vedere, mama este doar cea care ți-a dat viață, iar eu, nu te-am luat de suflet, nu te-am înfiat, ci doar te-am acceptat în viața mea ca și soție a fiului meu.

Draga mea dragă, au trecut deja ceva ani de când îi ești alături fiului meu. Cum v-au fost acești ani, doar voi știți, pentru că eu nu am vrut să fiu parte a vieții voastre de cuplu. Știu însă că, deși eu mi-am crescut băiatul, așa cum m-am priceput mai bine, a venit vremea ca tu să-mi iei locul și acum, îi ești și mamă și prietenă și soție.

Mi-am educat băiatul așa cum mi-ar fi plăcut să se comporte soțul meu cu mine. Mi-am dorit, și l-am educat să fie responsabil, atunci când va avea o familie. L-am educat să-și respecte și să-și iubească femeia care îi va dărui copii.

De când te-am cunoscut, mi-am dorit ca fiul meu să te vadă ca pe un dar. Mi-am dorit să ajungeți să aveți copiii și să îmbătrâniți împreună. Ți-am spus tot ceea ce îi place și ce nu-i place fiului meu. Am fost sinceră cu tine și te-am învățat cum să-i fii pe plac, fiului meu. L-am certat atunci când ți-a greșit, te-am lăudat atunci când a fost cazul.să te laud.

Ce-mi mai doresc acum de la voi și pentru voi ? Îmi doresc să îmbătrâniți împreună, să vă iubiți, să vă respectați. Aveți două fete frumoase și foarte bine și frumos  educate. Vă felicit pentru modul în care vă creșteți fetele. Probabil că, tu, fiul meu drag, ai învățat de la mine cum se educă un copil. Probabil că, tu, fata mea dragă, ai învățat cum să-ți educi fetele.

Eu cred că relația dintre o soacră și o noră, nu e neapărat amară. Poate fi și dulce, atâta vreme cât soacra își vede de viața ei și le lasă libertatea de a-și vedea de viața lor și copiilor lor.

fragment din cartea „ Gânduri pribege”- Silvia Urlih
29.06.2019