Ai rupt o fâșie
din inima ta,
mi-ai dat-o
să-mi fie balsam ,
cu cerul tău
m-ai îmbrăcat
pentru a sta
cu tine..
cu mine…
eu să te am.
Prin mine,
cu struguri albaștri
tu ningi ,
prin vene
izvoarele tale
mă-mbată,
cu sângele tău
sălbatec mă strângi,
să fim infinit,
să nu mă pierzi niciodată.
Pe umerii goi
cu soare mă îmbraci,
palmele tale
mă-ngroapă-n sărut,
mă mângâi
cu gânduri șoptite
când taci…
și-mi ceri
corolă să-ți fiu
în nou început.
Silvia Urlih 26.03.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu