luni, 25 martie 2013

DACĂ N-AȘ FI... Silvia Urlih


Dacă n-aș fi oază ,
aș fi pustiu,
dacă n-aș fi floare,
aș fi spin,
dacă n-aș fi alb,
aș fi purpuriu,
dacă n-aș fi zâmbet,
aș fi suspin.

Dar eu...
sunt roua zilei în urcare,
sunt foc
în apa verde-a cerului,
sunt trestie
la margine de soare,
sunt treaptă
la masa albă a altarului.

Eu sunt
lumină din lumina îndurării,
sunt grâul copt
în soba suferinței,
m-aplec
sub greutatea râului,
mă spăl
în marea limpede
a umilinței.
Silvia Urlih 25.03.2013

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu