Cu miros de liliac
și mărgeanuri
din mătănii,
m-a trezit
aseară noaptea
îmbrăcată în zenit,
a îngenuncheat cu mine
lâng-o tufă de magnolii
și mi-a pus în plete ziua
din albastrul răsărit.
Îmbrăcată în magnolii
peste sânii dezgoliți,
mâinile din lună rupte
și priviri
înrămurate,
cu miros de dimineață
din zăpezile
din munți,
mi-am găsit în ziuă
zborul…
din cealaltă jumătate.
Două jumătăți de suflet
braț la braț înlănțuite,
învelite în lumina
lumânării
din altar,
s-au înceruit în sfeșnic
din icoane dăruite
și-au rămas
unite-n suflet…
sufletul
fiindu-mi dar.
Silvia Urlih 10.03.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu