Am scris cu viață,
cu viața mea peste păduri
și-am colorant cu sânge oceane
fără nume,
m-am îmbrăcat cu suflet
iar printre cusături,
am presărat iubire
să nu se piardă-n lume.
Am scris cu viață-n viață,
mi-am presărat în vene infinitul
și am cântat pe strune
un cântec necântat,
mi-am contopit privirea cu cerul
și pământul
și-am agățat ghirlande pe cerul
nepictat.
Am scris cu viață-n viață
cu soare și pământ,
am plămădit pământul cu suflet
și ninsoare,
m-am agățat cu teamă
de ultimul meu gând
și-am stat…
și stau…
cu floarea mea din soare.
Silvia Urlih 12.01.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu