Simt
cum mireasma libertății
dintre ere
mi-adună anii
din pădurile
cu tei,
simt
cum gustul mi
se scurge
prin artere
și îmi aruncă-n sânge
încărunțiți de viață,
anii mei.
Simt
cum ninsorile–adunate
între lumi,
mă-nzăpezesc
cu ninsul lor mărunt,
cum curg pe mine
dinspre culmi
și-mi spun
că n-am plecat,
că încă sunt.
Silvia Urlih 28.12.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu