Și ninge peste mine
ninsoarea
mă trezește,
fulgi mari de primăvară
mă mângâie
pe trup,
viața secunde cerne,
timpul
înmugurește
norul din amintire
cu gândul
vreau să-l rup.
Și ninge peste mine
și ninge
peste noi,
ninge cu frunze albe
cu ceruri de zăpadă,
timpul se aprinde
ne cheamă
pe-amândoi,
ne leagă cu zăpada cântată
în baladă.
Să ningă peste noi
cu albul
din omăt,
omătului să-i prindem
secunde
în cunună,
să zbor apoi pe clipe
cu ele să mă-mbăt,
în soarele ce-mi toarnă
struguri mustiți
de lună.
Silvia Urlih 13.12.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu