MOARTEA NU E MOARTE - Silvia Urlih

Te-ai întrebat vreodată,

de ce oamenii mor,

de ce pleacă spre noapte în noapte

cu–nserarea,

de ce nu înflorește în zori

al lor izvor

și pleacă în pământ

râzând cu lumânarea ?

Te-ai întrebat vreodată

de ce-i pun busuioc

și flori încununate

lângă frunte,

de ce icoanele-l îmbracă

și nu rămâne loc

pentru un strop de suflet

în zilele-i cărunte ?

Nu te-ntreba,

în moarte

tăcerea este scrisă în cuvinte

iar moartea nu e moarte ,

e viață,

e divin

lăsăm acasă trupul

uitat printre morminte

iar sufletul plutește

spre anii care vin.

Silvia  Urlih 29.12.2012