E ZIUA MEA - Silvia Urlih

Prunduri

cad pe caldarâm,

anii

curg înșiruiți,

plopii plâng,

mălinu-i rece,

timpu-a stat să se-odihnească,

ceru-i trist ,

îngândurat,

macii sunt încremeniți,

căci e ziua unui om,

om

ce vrea să nu vorbească.

Astăzi

este ziua mea,

ziua-n care-am înverzit,

azi

mă uit iar în oglindă,

o privesc

și îi zâmbesc…

lustru-mi spune

că-s frumoasă ,

că nu am încărunțit…

i-am răspuns

zâmbind șăgalnic :

Azi

nu vreau să-mbătrânesc !

I-am mai spus

oglinzii

mele,

c-am încărunțit

și-s ninsă,

dar

mi-am pus pe aripi schele,

s-ating vremea

neînvinsă…

Silvia Urlih 22.06.2014